Omul de afaceri nu e om

Nici politicianul. Dar nici matematicianul! Ăsta e sărac. Şi, prin urmare, erou. Şi Gizăs străbătînd drumul crucii cu metroul. În fine, o confesiune emoţionantă, un text despre ecuaţia sentimentelor, datul din ştampilă şi drumul iniţiatic spre primărie, aici.

 

37 Responses to “Omul de afaceri nu e om”

  1. În oglinda retrovizoare lucururile sunt mai apropiate decât par.

  2. ribelalu says:

    In oglinda titul se vede invers

  3. Mont Saint Michel says:

    pliciul suna intotdeauna de doua ori: plici-plici

  4. Nea says:

    Da hidrantul ce părere are?
    Yeba, tu l-ai vota pe Stamate primar? Sau pe Stoian?

  5. Mont Saint Michel says:

    Am si eu o intrebare: cine e Florina Neghina?

  6. Mont Saint Michel says:

    @Florina Neghina: merci. Tu nu ai!:D

    • Chiar n-ai pentru ce.
      E destul involuntar în compunerea electorală despre care-i vorba, cu toate că tema e foarte serioasă. E greu nu de depăşit, ci şi de atins, recunosc.

  7. Mont Saint Michel says:

    @Florina Neghina: nu stiu despre ce vorbesti tu. Singura mea preocupare ar fi sa stiu cine esti tu, ca pari importanta, asa…
    N-as vrea sa trec pe langa cineva f. important fara sa ma bag in seama cu el…

  8. Mont Saint Michel says:

    uite inca unul cu umor involuntar. nu e de talia intelectuala a florinei neghina, da’ orisicat: http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/ce-fel-primar-vrem

    • :lol: ))))))) trist mai eşti de umbli cu aşa ceva! dar măcar uite că ai şi alte preocupări, Tache şi/sau Nicuşor Dan. mă bucur pentru tine, bravo!

    • şi mai clar: dacă nu veneai cu “fineţuri” de astea de trei parale – sau dacă măcar te prindeai la prima ironie – convins/ă că “mi-o zici” şi dacă ziceai clar cu ce nu eşti de acord, puteam discuta. asta una. şi doi, te scuteai de ridicol.

  9. Mont Parnasie says:

    ‘Jurnal roz de cazarmă şi nu numai’… ‘nu numai’ se referă la ‘de cazarmă şi nu numai’ sau la ‘jurnal şi nu numai’?

    • la colecţia de chestii pur subiective şi sensibilităţi cvasiadolescentine din text, la lipsa oricărei argumentări, a prezentării vreunei soluţii concrete, chiar şi a atitudinii pseudo-înflăcărate, be mic, mai degrabă. cu toate că, nefiind primul text la temă, mai potrivit ar fi jurnal de campanie.

      • Pataphyl says:

        Florina, e roz și nu numai, că-i și bleu la ochi:

        Am un leu și vreu să-l bleu,
        Am un loz și voi să-l roz.

        MonSen Mișăl elector minor
        Pentru DDan Nicușor
        Votînd ușor
        Cu dor și spor
        De ciupercă, pieton trecător

      • Hongse says:

        Nu cred că Mon Sînmihăiţă s-a prins că noi nici nu-l criticăm nici nu-i compunem ode pioniereşti d-lui Nicuşor Dan. Ci facem mişto de jurnalul roz. (Sau s-a prins, dar a încercat s-o dea cotită)

        • Posibil, e genul pentru care simţul umorului a înregistrat o stagnare în timpul dezvoltării, genul care face poante de şcoală generală. De fapt, nu mă mir, cu vreo două-trei excepţii, şi acelea din ce în ce mai rar apărute, ăsta este publicul spectator al lecturii publice a jurnalului respectiv. În care “jurnal” are exact înţelesul dat jurnalului Ebei.

  10. Nea says:

    În nişte almanahe pe care le citeam noi ostentativ prin liceu scria că nu ştiu ce regişor german interzisese accesul în cetate a matematicienilor, ghicitorilor şi altor răufăcători. (Probabil că nici rezolvitorii premianţi nu erau în stimă prea mare pe acolo.)

    • Yeba says:

      Domnule, te-am rugat să nu te întinzi la un așa afront. I mean, nu există ”regișori” germani.

      Toți sunt cărămizile unei civilizații nediminutivate, în care matematica și divinația par mai simpluțe intelectualicește decât limba locului, un fel de manele, ceea ce explică eliminarea lor din cetate. Rezolvitorii premianți, știu eu din volumul al doilea al almanahelor, erau îngăduiți dacă practicau virtutea tăcerii și prepozițiile dativului.

  11. Yeba says:

    Unde să pun like-ul pt Pataphyl? ce mi-a plăcuuut. Anexez prezentul zâmbet pentru confirmare.

    On topic, chiar nu inteleg categoria Simona Tache. [Urmează frază lungă] Persoane adulte, remarcabil de orientate financiar, care, în timpul în care nu agită batista, fac banking prin clipuri publicitare, îi beștelesc pe ăia care nu înțeleg de ce iau publicitate pe blog sau de ce fac ele blogul atât de manelist intelectualicește, persoane care numără printre vicisitudinile traiului în colectiv faptul că trebuie să ceară acordul „mamaielor” de pe scară ca să-și facă firmă, vin apoi și mi ți-l votează pe Nicușor.
    Găsii două posibile explicații:
    1) e trendy, sexy și oricum nu iese.
    2) adulte-adulte, dar nu înțeleg fondul.

    Păi Nicușor nu le-ar vota pe ele, pe duduițele umblătoare între sală și shopping. El probabil că defilează cu virtuțile austerității interioare. El nu are saci cu eșarfe, combate moftangeala șofatului, vrea să înmulțească contactele locative și fizice dintre „mamaie” și vacanțierii de pe ruta Londra-Cinque Terre, anunțând apartamente sociale în zone rezidențiale și transport plebeu, fără oglindă de machiaj la bord.

    • Pataphyl says:

      Transport plebeu cu sînge bleu
      Doar un leu greu pentru troleu
      Costum de gală în maieu
      Prima oprire: Ateneu

    • Yebo, m-ai uns. Ne combinăm?

    • Şi mai interesantă e atitudinea de tipul “hoţul strigă hoţii”. Pentru că se vaită de componeneţa actuală a clasei politice, dar promovează cu spor exact incultura politică care ne-a adus, printre altele, aici. Incultură politică însemnînd să indice oamenilor pe cine să voteze, nu să-i îndemne să gîndească singuri. Şi le dă mestecat nu argumente – avea, în cazul ND – ci exact ce spuneam mai sus, sentimentalisme şi subiectivisme (ea e convinsă, şi dacă ea e convinsă, de ce să mai spună şi ce a convins-o, votaţi-l doar pentru că e ea convinsă, doar ştie ea, nu?!).
      Nu candidatul susţinut e problema, ci strict modul în care îl promovează. Pe aceeaşi reţetă a anilor ’90, pe apelarea la emoţional de tip “Raţiu are papion” şi “n-ai mîncat salam cu soia, nu eşti de-al nostru, nu poţi să ne reprezinţi”.

    • Exemplu: “13. Pentru că e primul altfel, după multă vreme, dar poate nu e ultimul. [...]”

      Păi asta spune o femeie cînd vrea să-l ia de bărbat pe unul, nu cînd vrea să-l voteze. În politică – şi da, cînd vorbim de PGMB vorbim de politică – nu-i loc de sentiment, e loc exclusiv de raţiune.

      Alta. A tăiat “oameni de afaceri” şi a adăugat în schimb “oameni de afaceri cu statul”. Aiuritor, ori nu ştie că doar statul comunist produce singur de la pix la portavion? Statul trebuie să facă afaceri cu privaţii, cu două condiţii: transparenţă şi legalitate. Dacă mîine statul român vrea avioane de vînătoare, le cumpără de la un producător privat sau şi le face singur? Şi dacă nu poate/ştie, rămîne fără pînă e capabil să-şi producă singur? Şi atunci unde mai e iniţiativa privată, esenţa statului capitalist? Abia “afaceri ilegale cu statul” era corect, dar astea, de, mai trebuie şi demonstrate, ori acolo exact aşa ceva nu se găseşte, clar şi concis, demonstraţie cu fapte şi documente, nu poezie de concurs între clasele primare.

  12. Yeba says:

    Amintiri din excursie la furtuna blondă hidrant 3: nivelul comentariilor este mai slab decat al postarilor, e clar că ST e o lumina in mediul ei. Filosofic vorbind, asta e una din cheile multumirii și self-esteem-ului, aspect pozitiv sesizat de proverbul: “decat codas la oras, mai bine-n satul tau fruntas.”

    Pe blogurile de pe Marte se stie ca e fără rost să dezvolți argumente cu interlocutori din multimi neintersectabile intelectualiceste.

    Asta imi aduce aminte de o antropoloaga, olandeza parca, de-asta multiculti avant la lettre, care s-a dus sa civilizeze un trib african si n-a mai apucat, fiind consumata la dejun. In universul respectiv, Trahawagabamba i-o fi spus lui Tipămgombo: Nu pot să mai stau, Fănică, m-așteaptă Zoe la dejun.

  13. Yeba says:

    Test de strecurare: dacă mă transform în pisică, oare mă strecor mai repede afară din moderare? Eh, și la ce mi-ar folosi? Fără poezie/Lumea e pustie!

Leave a Reply