Câteva observații despre ”boicot”

Raluca Boboc:

1) Observam încă din februarie că strategia marilor competitori politici  -  președinte – premier – este să țină electoratul departe de urne, astfel încât jocul să fie decis de electoratele captive.

”Partidele politice au încetat să mai comunice cu electoratul. O simplă analiză de conținut a mesajelor politice reliefează o comunicare politică perfect controlată, dirijată doar către electoratul captiv. Stimuli emoționali,  precum ”regimul băsist”, ”dictatura băsistă”, ”plagiatorul”, ”premier profund corupt”, etc, activează și mențin electoratul în alertă maximă, în timp ce restul electoratului, cel dezamăgit, este ținut într-un soi de ”autism politic”.

2) Prin scandalul care a dominat toată campania electorală, strategia aceasta a fost continuată. Iar obiectivul pare atins: majoritatea sondajelor indică o prezență scăzută la vot.

3) La toate acestea se mai adaugă și o așa zisă campanie de boicot a alegerilor, organizată în mediul online. Foarte probabil că această campanie va atinge și alte segmente de electorat decât cele vizate de inițiatori.

4) Strategia de a ține electoratul departe de urne la aceste alegeri (prin scandal politic, campania de boicot, etc) este foarte probabil să genereze efecte destul de ”neplăcute” în perspectiva alegerilor prezidențiale.

5) Pentru cei care speră ca și prezidențialele să fie decise tot de electoratul captiv , ar fi fost mult mai indicat să încurajeze o prezență mare la europarlamentare.

6) Este evident că actualii politicieni sunt rupți de realitate. Nu percep corect starea de spirit a populației, frustrarea și furia tot mai crescândă. Alegerile europarlamentare trebuiau utilizate ca mijloc de refulare a nemulțumirilor. Nemulțumirile puteau fi atent dirijate spre un partid mic – puternic promovat –  sau chiar un candidat independent.

7) Un boicot reușit a fost cel din vara anului 2012. Din două motive: modul brutal în care a fost organizată acțiunea de suspendare și alegerile locale, unde prezența la vot a fost de 56,39%. Deși electoratul este în general interesat de alegerile locale, cele din 2012 au avut o particularitate diferită – au reprezentat un mijloc de refulare. Mulți dintre cei care s-au prezentat la vot la locale au considerat că l-au sancționat deja pe Traian Băsescu și nu s-au mai prezentat la referendum.

8) Riscul pe care îl prezintă această campanie de boicot și, implict, o prezență cât mai slabă la europarlamentare, este o prezență foarte mare la prezidențiale. O situație care nu va fi pe placul niciunuia dintre principalii competitori. Un popor furios și o prezență mare la urne nu e tocmai o situație fericită pentru ei.

9) Cei care sperau ca prezidențialele să fie decise de electoratul captiv – și aici interesul cel mai mare este în zona de dreapta, având în vedere calculele electorale de genul – electoratul dreptei adunat este mai mare decât electoratul PSD – ar fi trebuit să încurajeze o prezență mare la europarlamentare, mai ales că electoratul dezamăgit nu le-a iertat încă greșelile politice.

10) Nu exclud ca atât campania de boicot, cât și contra reacția pro-vot să facă parte dintr-o strategie bine pusă la punct, astfel încât jucătorii politici să fie disculpați (cel mai probabil în fața familiilor politice europene) de orice vină pentru slaba prezență la vot. ”Ai lor au îndemnat la boicot, ai noștri au îndemnat la vot. Rezultatul a fost acesta. Noi nu avem nicio vină”.


2 Responses to “Câteva observații despre ”boicot””

  1. Amelia says:

    Off topic: mai aveam un singur dor si ma tem ca s-a dus naibii si ala(nou complet, prescriptie in decembrie….)

Leave a Reply